Gheare și Colți

 M-am zgribulit mergând pe stradă 

Frigul de toamnă m-a făcut să-mi bag mîinele în buzunare 

Am auzit parcă un scâncet surd și pentru o clipă am crezut că îl aud cumva din adâncul meu.

Fără să-mi dau seama am pornit în direcția lui.

Acolo între garajele de metal vopsite în gri sub niște tufe uscate zăcea un cîine.

Cîinele acela cu privirea unui bătrân înțelept care mă petrecuse de atâtea ori pînă acasă, 

Mergând cu mine de atâtea ori pe alei înguste și întunecoase,

Zăcea într-o mocirlă de sînge și glod 

Ca o cîrpă aruncată și făcută boț

Am căzut în genunchi lîngă el încercând să-i opresc sîngerările 

Dar sîngele lui cald era peste tot iar mîinele mele erau murdare de glod 

O dată cu sîngele lui curgeam și eu furie

Eram gata să sfâșii pe toți... dacă aș fi avut ghiare și colți aș fi înghițit întreg pământul.

Cînd ai început să primești pumni și ți-a țișnit sîngele 

Cînd te-am văzut cum primești picioare în burtă stînd aruncat pe jos 

Mi-au apărut ghiare și colți și am început să sfîșii 

Toate loviturile pe care le primeam nu erau nimic în comparație cu imaginea prietenului meu zăcînd într-o mocirlă de sînge și glod.

De data asta nu o să te las să mori.