25.08.20
***
dacă m-aș preface într-un purice
m-aș bucura de un pat cât o insulă
și aș rămâne impresionată de mărimile uriașe ale cărților și stilourilor de pe noptierăiar forma patrupedă a scaunelor și mesei m-ar înfiora
covorul pufos
mașina de spălat
și ușa de la intrare
fricile mele
dar, ce bine e că sunt un purice
și pot să sar fără trambulină
pe spatele pisicii noastre
să mă ducă până în birou
și repede să-mi iau avânt pe spatele tău
să-ți sug câte o picătură de sânge pe zi
(în semn de fidelitate)
apoi să ne jucăm de-a prinselea
și eu iar să câștig
să mă bucur
fără să știu măcar dacă am sau nu
inimă
apoi să mă mir cum de au încăput 21 de ani într-un purice.
***
bună dimineața point.md
bună dimineața unimedia
bună dimineața agora
bună dimineața deschide.md
într-o măsură și cu politicienii ai de trăit o viață
care nici ei la randul lor
nu le spun bună dimineața soțiilor
toate zilele sunt un joc
faci scroll până când iarăși e trecut de ora 00:00
game over
noapte bună facebook
noapte bună instagram
noapte bună telegram
O să mă refer doar la partea a doua, cerința mea. Ideea e bună, îmi place, îmi place și subtextul, e ușor social, ușor ironic, e catchy, dar nu respectă cerința, nu e un sonet, nu respectă regulile sonetului, ori în exercițiul ăsta mă interesa cum vă puteți plia pe o formă fixă și să vă dozați ritmul în interiorul ei. dacă a doua strofă era un catren și avea rimă împerecheată era foarte bine. Poate refaci. Poate renunți la a treia strofă, care nu spune mare lucru, locuri comune, banalități care rup și ritmul și trag în jos restul poemului și o înlocuiești cu un al doilea catren imediat după primul.
ReplyDeleteDacă ar fi așa?
ReplyDeletedacă m-aș preface într-un purice
m-aș bucura de un pat cât o insulă
și aș rămâne impresionată de mărimile uriașe ale cărților și stilourilor de pe noptieră
iar forma patrupedă a scaunelor și mesei m-ar înfiora
covorul pufos
mașina de spălat
și ușa de la intrare
fricile mele
dar, ce bine e că sunt un purice
și pot să sar fără trambulină
pe spatele pisicii noastre
să mă ducă până în birou
și repede să-mi iau avânt pe spatele tău
să-ți sug câte o picătură de sânge pe zi
(în semn de fidelitate)
apoi să mă mir cum de au încăut 21 de ani într-un purice
să mă bucur
fără să știu măcar dacă am sau nu
inimă
apoi să ne jucăm de-a prinselea
și eu iar să câștig
Nu am făcut decât să schimb două versuri cu locul. Oare așa nu e mai bine?
Altfel, poemul mi s-a părut interesant.
ReplyDeleteMulțumesc pentru sugestii, Dumitru și Cosmin, o să le mai redactez.
ReplyDeleteSonetul o să-l refac.