CONTROL
Începi jocul fără să ți se explice ceva,
Habar nu ai cine ești și care e misiunea ta
Speri că în cele din urmă ți se va explica,
Că vei înțelege măcar la sfîrșit cumva...
Uneori e atât de încurcat că-ți pare nebunie
Și nu încetezi să-ți pui noi și noi întrebări
Lucruri la care nu te-ai fi gândit nicicum ieri
Acum îți provoacă stări și insomnie
Cu timpul începi să prinzi câte ceva
Te orientezi pe hartă mai ușor, ai noi abilități
Iar după muzică intuiești ce va urma
Unele lucruri le poți anticipa, pe altele nu
Însă orice nu s-ar întimpla, e doar un joc...
ENJOY YOUR GAME!
That's life.
E o încercare bună, dar nu e un sonet, în ambele catrene trebuia să ai rimă îmbrățișată, ori tu în primul ai monorimă. Atenția la limba română, ți se nu se scrie niciodată cu liniuță, nici se va, câte ceva se scrie dezlegat. Ritmul însă e bun, e susținut, textul curge, însă finalul e prea sec și prea abrupt, nu ai dozat construcția și finalul vine ca un pietroi care nu spune de fapt nimic poetic.
ReplyDeleteMultumesc, ce am putut am corectat. E uimitor pentru mine ca mi-a ieșit ritmul bine aveam mereu probleme la capitolul acesta. Mulțumesc pentru exercițiu)
Delete