DC
Toni Chira
Tata și mama s-au despărțit pentru că
universul este atât de mare,
iar eu, cum înghit universul, sunt chiar și mai mare.
Și ei nu pot să mă țină de mâini
și să mă mângâie
decât de la mare distanță
unul față de celălalt.
Bicicleta (v.2) - CP
pedalez pe lângă fluviu pe lângă pod pe pista ca un vierme orb mai strâns și mai strâns pedalez fluxul bate în oglinda de ghidon mai mai să spargă sticla. dragostea ți se împletește între picioare nu urcă niciodată pe mână pasiunea mocnește până ne arde cauciucurile din jurul cordului. pedalez oglinda înregistrează bungalow-uri de ocazie pâlcuri de răchită și trecători în cuiburi ronțăi aerul de fluviu ca pe un slush și pedalez până când dintii nu mai sparg ghea ț ă și beau sake pe veranda dinspre curte « Demult, de aici puteai vedea ciresul salbatic » îți spun a crescut odată cu păsările sub el îmi lăsam bicicleta. Bicicleta (v.1) pedalez pe langa fluviu pe langa pod pedalez pe langa santuri bogate de tara pe langa tufe inalte cu muguri pedalez soarele bate ultimele galeti de zapada stralucesc in balti, haotic pedalez pe pista ca un vierme orb pedalez ...
Divorțul părinților și singurătatea copilului de după. Emoționant. Un poem dens și concentrat. O mică parabolă. Un poem foarte bun. Ar fi fain, dragă Toni, să continui tema- divorțul părinților și singurătatea copilului de după- și în alte poeme. E o temă foarte importantă!!!
ReplyDeleteMulțumesc mult pt suport!
Delete