Transformarea ( Franz Kafka- Gândacul)
Dacă mă atingi zâmbesc
sau dorm toată ziua
Uneori mă enervez şi chiar iubesc
pot să râd, să mă supăr, să dau ochii peste cap zicând uraaaa !
Toate aceste fără palme
fără tălpi
nu mă înec în mare,
sunt nemuritor, tu de ciudă crăpi !
Braţele au devenit pixeli invizibili
corpul e o sferă galbenă
am devenit un soare la îndemâna oricărui user
Un click mă plăsează pe la fotografii
mai ales la fete-n bikini roşii
sau iubiţei ce-şi caută limba în gura celuilalt,
Un emoji cu ochi mari şi zâmbet plat.
Gheorghe , ( C. Perţa)
I poezie Voci ecouri şuşoteli păhar ţinut pe uşa biroului şefului Nu aud nimic Obrazul meu e traspirat ca şi fundul paharului pe care numeri 3 picături de cafea uşa se deschide, eu arunc paharul el cade în capul lui Gheorghe, el strigă, toţi întorc capul spre Gheorghe, pentru o minută am uitat toţi că Dna Lila era chemată în birou pentru a fi concediată. II poezie Paranteză rotundă paranteză pătrată o frază lungă apoi tapăm o conluzie haşurez cuvintele cheie nu atrag atenţie ce vorbe sunt în oficiu, ceva se întâmplă lângă uşa biroului dn-lui Ion Cred că va fi iarăşi cineva va fi concediat, Păi dacă ar lucra ca mine şi ar vedea şi noaptea litere de tastatură, nu ar mai pune nervi la ceafă, şi griji la fund, Sunt sigur că nu voi fi concediat. Simt o durere enormă drept în vârful capului, Mă uit jos, e sticlă fărâmiţată în mii de bucăţi, Ridic capul dar văd doar plasticul lipit de pod, De unde acest păhar stricat de capul meu? P...
Nu mai spune de unde e inspirat că toată lumea știe. Treci peste asta.Spre final, ai transmis foarte bine senzația de promiscuitate. E un poem reușit!!!
ReplyDeleteMulțumesc de opinie.
Delete