mărul discordiei (CP)
Varianta inițială:
Stau așezată pe pervazul ferestrei,
Cu cana de cafea-n mână.
Exact ca-n fiecare dimineață,
Doar c-acum cerul-i-un amurg,
Iar în cană e doar vin,
Vin rosé,
Vin la tine,
Vin cu tine,
Vin spre tine.
Mi-am aprins țigara efemeră,
Care mă face și mai efemeră,
dându-le eternitate norilor gânditori
ce-mi stau deasupra capului
Am deschis geamul,
Iar vinul s-a vărsăt pe podea:
" ce diVIN vii spre mine"!
Varianta rescrisă:
văd oamenii de sus
cana de cafea mi-e-n mână
de parcă-i dimineață
cerul-i amurg,
în cană e vin,
vin rosé
cu un chibrit de pe aragaz
mi-am aprins țigara
mă face efemeră,
gândurile primesc eternitate
am deschis geamul,
vinul s-a vărsat pe podea
ce diVIN vii spre mine!
da, varianta rescrisă e mai concisă, mai bună. aș renunța însă și la gândurile primesc eternitate, e un vers prea greoi pt poemul ăsta care în rest e destul de zvelt.
ReplyDeleteVă mulțumesc mult!
Delete