Meta/bunele intenții

By -

nu am dreptul să mă îmbolnăvesc,

nu dorm suficient

și  mi s-au inflamat amigdalele


Altcineva vorbește în capul meu când adorm

provocându-mi

Durere

Nălucire

Furie sălbatică

pe care nu le pot stăpâni.

Apoi, metamorfoza

Șocul 

Meditația

Asumarea rahaturilor prezente pentru viața minunată de după.


În acest corp îmi pare imposibil

Micul dejun

Coborâtul din pat

Privitul pe fereastră, 

care îmi da senzația de eliberare.


Da, vreau cineva să mă cruțe de

Izolare

Negare

Să mă uimească,

Să nu-mi reproșeze micul budha alb

care mă trage

în hăul său în fecare noapte, în fiecare vis,

cu mânuțele sale durdulii

râzând de grijile și speranțele mele nelămurite.


Acest corp veșnic obosit și livid

Ieșit dintr-un corp la fel de obosit și livid

îi cade la picioare ca o placentă

la picioarele ei,

cea pentru care

„severitatea excesivă e singura atitudine pozitivă”

și anume asta m-a făcut să adopt

„fuga- singurul mijloc de scăpare”.


Totuși

mi-a vrut mereu binele,

Totuși

familia e duioșie și dragoste.


Comments

  1. dumitru cruduAugust 26, 2020 at 6:27 AM

    Cred că poemul vorbește despre transformarea unei fiice în mămică, o fiică prinsă între copiii ei și mamă ca între ciocan și nicovală. Poate dacă ar fi și mai direct, ar avea și mai mult de câștigat. Altfel, eu un poem fain!!!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Rodica GotcaAugust 26, 2020 at 1:25 PM

      Mulțumesc frumos, Dumitru! Încerc să-l revăd după ce se mai sedimentează!

      Delete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Bicicleta (v.2) - CP

By -
  pedalez pe lângă fluviu pe lângă pod pe pista ca un vierme orb mai strâns și mai strâns pedalez fluxul bate în oglinda de ghidon mai mai să spargă sticla. dragostea ți se împletește între picioare nu urcă niciodată pe mână pasiunea mocnește până ne arde cauciucurile din jurul cordului. pedalez oglinda înregistrează bungalow-uri de ocazie pâlcuri de răchită și trecători în cuiburi ronțăi aerul de fluviu ca pe un slush și pedalez până când dintii nu mai sparg ghea ț ă și beau sake pe veranda dinspre curte « Demult, de aici puteai vedea ciresul salbatic » îți spun a crescut odată cu păsările sub el îmi lăsam bicicleta. Bicicleta (v.1) pedalez pe langa fluviu pe langa pod   pedalez pe langa santuri bogate de tara pe langa tufe inalte cu muguri   pedalez soarele bate ultimele galeti de zapada stralucesc in balti, haotic   pedalez pe pista ca un vierme orb   pedalez   ...
Read more

*** (DC)

By -
  Aveți un mesaj. Comanda dvs. a fost confirmată! Mă ridic de la masa de scris după 3 zile. Și mă felicit. Câte o bluză de lucru pentru fiecare virgulă. Aceiași pereche de blugi pentru fiecare punct. Așa, ce naiba, să se vadă că muncim. Înainte să inchid laptopul, Mai trec inca o dată în revistă garderoba de asistentă În timp ce cu mâna dreaptă închid cutia cu stopuri de receptori.
Read more

Gheorghe , ( C. Perţa)

By -
  I poezie Voci ecouri şuşoteli păhar ţinut pe uşa biroului şefului Nu aud nimic Obrazul meu e traspirat ca şi fundul paharului pe care numeri 3 picături de cafea uşa se deschide, eu arunc paharul el cade în capul lui Gheorghe, el strigă, toţi întorc capul spre Gheorghe, pentru o minută am uitat toţi că Dna Lila era chemată în birou pentru a fi concediată. II poezie Paranteză rotundă paranteză pătrată o frază lungă apoi tapăm o conluzie haşurez cuvintele cheie nu atrag atenţie ce vorbe sunt în oficiu, ceva se întâmplă lângă uşa biroului dn-lui Ion Cred că va fi iarăşi cineva va fi concediat, Păi dacă ar lucra ca mine şi ar vedea şi noaptea litere de tastatură, nu ar mai pune nervi la ceafă, şi griji la fund, Sunt sigur că nu voi fi concediat. Simt o durere enormă drept în vârful capului, Mă uit jos, e sticlă fărâmiţată în mii de bucăţi, Ridic capul dar văd doar plasticul lipit de pod, De unde acest păhar stricat de capul meu? P...
Read more