Sonet (RG)
Țipăt, toate se nasc din țipăt, credeam
și țip în pragul lumii la naștere,
la femeia ce vru prin cunoaștere
să mă scoată din jocul ce-l am.
Ea- palidă, străină, fatidică,
îmi datora nume, haine călcate,
la trei ani pe tata cu mine în spate
ca o umbră în era mea ludică.
Ea- o femeie cât o hologramă
prin care fac surfing, cel mai des plângând,
își accesează matricea cu PIN-ul "mamă"
și nu își va schimba ID-ul nicicând.
Mă rup des în Contra și-n baie mai cânt,
sunt gamer, dau block la profile și dor,
cu toate astea nu îmi e mai ușor.
Felicitări! Sună exact cum trebuie să sune un sonet. Respectă toate cerințele și ți-a ieșit un poem foarte frumos. Cele doă terține și versul final m-au emoționat.
ReplyDeleteMulțumesc mult pentru apreciere și exercițiu!
Delete