Sonetul unui gândac

 Mi-au zis că o să fiu un om mare

Mi-au zis că viața mea nu o să fie ca și al lor

Că nu o să existe datorie, credit, favor

Că hrușiovcile o să se surpe, progresul i-a amploare


Eu nu o să beau și n-o să fumez

O să fiu sănătoasă și o să am 2 copii

Nu o să caut unde să stau pe la chirii

În același pat el : noapte bună îți urez



Viața mea de căcat nu o să repete viața lor

Gândacii de bucătărie rămân acasă

Iar muștele pe banda lipicioasă

Comments

  1. îți mai trebuia o terțină :) sună bine, dar știu că poți mai mult. ultimul vers din al doilea catren cred că poate fi reformulat, mai nuanțat, înțeleg starea de acolo, se transmite, dar cumva peltic, un pic șchiop, pentru că formularea e foarte anti-poetică și cred că e făcută așa pentru a-ți ieși ritmul. atenție aici, când ai de făcut alegerea asta, ce păstrezi, ritmul sau sensul dorit, eu zic că fiecare poem reclamă plusul de care are nevoie, ideal e să nu faci rabat de la niciuna din astea, dar în cazul ăsta aș încărca de sens vesrusl ăla, chiar dacă rupi ritmul. atenție la limbă, ia amploare, nu i-a amploare. Bravo.

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Bicicleta (v.2) - CP

*** (DC)

Gheorghe , ( C. Perţa)