Sonetul unui gândac
Mi-au zis că o să fiu un om mare
Mi-au zis că viața mea nu o să fie ca și al lor
Că nu o să existe datorie, credit, favor
Că hrușiovcile o să se surpe, progresul i-a amploare
Eu nu o să beau și n-o să fumez
O să fiu sănătoasă și o să am 2 copii
Nu o să caut unde să stau pe la chirii
În același pat el : noapte bună îți urez
Viața mea de căcat nu o să repete viața lor
Gândacii de bucătărie rămân acasă
Iar muștele pe banda lipicioasă
Bravo!!!
ReplyDeleteîți mai trebuia o terțină :) sună bine, dar știu că poți mai mult. ultimul vers din al doilea catren cred că poate fi reformulat, mai nuanțat, înțeleg starea de acolo, se transmite, dar cumva peltic, un pic șchiop, pentru că formularea e foarte anti-poetică și cred că e făcută așa pentru a-ți ieși ritmul. atenție aici, când ai de făcut alegerea asta, ce păstrezi, ritmul sau sensul dorit, eu zic că fiecare poem reclamă plusul de care are nevoie, ideal e să nu faci rabat de la niciuna din astea, dar în cazul ăsta aș încărca de sens vesrusl ăla, chiar dacă rupi ritmul. atenție la limbă, ia amploare, nu i-a amploare. Bravo.
ReplyDelete