xxx (DC)
Un fir de păr lug și creț
Unește prezentul de trecut
Nu pot să-mi amintesc cine am fost
Dar tu răsari atît de clar în mintea mea
Cum stai așezată pe marginea patului
Și mîna ta subțire și albă ce mă atinge tandru
Cum arată părul tău de la spate
Așezat frumos pe umerii goi
Cum ți-ai ajustat încet cămșa de noapte
Și cum mîinile tale mă încoloceau
Cît stăteam la fereastă și priveam în stradă
Știind că sunt bărbatul pe care îl iubești
Și tu femeia care îmi aparții
Acum tu stringi fire din părul meu creț
În manuale de japoneză
Și te recunosc ca și atunci
Prin toate atingerile tale
Prin fiecare privire pe care mi-o dai
Doar că acum tu ești bărbatul pe care îl iubesc
Și eu femeia care îți aparține
This comment has been removed by the author.
ReplyDeleteRenunță la ultimele cinci versuri: Și te recunosc ca și atunci
ReplyDeletePrin toate atingerile tale
Prin fiecare privire pe care mi-o dai
Doar că acum tu ești bărbatul pe care îl iubesc
Și eu femeia care îți aparține.
Fără ele, poemul e chiar foarte bun. Ar fi minunat dacă s-ar termina cu
în manualele de japoneză.